Îl călcăm cu toți în picioare, Dar pe el nici că-l doare.

Mă taie – nu cârtesc, Mă fărâmă – nu scrâșnesc, Și pe toți cu bine-i răsplătesc.

Ia gândește-te și spune Cine-i mai bogat în lume?

Sunt rotund, dar nu sunt o minge. Am straturi, dar nu sunt un tort. Oamenii, plantele și animalele trăiesc pe mine. Ziua și noaptea mă învârt fără oprire. Ce sunt eu?

El ne dă la toți mâncare și noi îl călcăm în picioare.

O fată tânără trece-n zori, Și-și varsă lacrimile peste flori. Luna le-a văzut Și nu le-a ridicat, Soarele îndată le-a uscat.

Noaptea vine pe furiș Stă pe frunză și pe floare, Strălucește-n zori de soare. Ce este?

Cine poate mânca fierul?

Călător ce merge-agale Numai pe unde e vale!

E alergător de frunte, Vine-n goană de pe munte, Cade, se rostogolește, Dar în Dunăre se-oprește.

Stă un moș pe vale-ntins, Cu centuri mai multe-ncins.

Sus copaie, Jos copaie, La mijloc carne de oaie?

Cimilică, mititică, Nici de vodă n-are frică.

Chiar de-i sus și e departe, Din ce are, ne împarte.

Bulgăre de aur, Joacă-n piele de taur.

Sunt galben și rotund, pe cer stau mai mereu, Ziua dau lumină, noaptea nu-s eu. Cine sunt?

Sunt fierbinte și strălucitor și domnesc pe cer în timpul zilei. Fără mine, nu ar exista plajă, bălăceală sau joacă în aer liber. Încălzesc pământul, ajut plantele să crească și îi fac pe oameni să poarte ochelari de soare. Cine sunt eu?

Peste munți, Peste mări, Numai ochi licăritori.

Pe un deal rotat, Stă moșul îmbufnat.

După fulger, vine tare, Un bubuit din depărtare. Sperie câte-un cățel, Cine face așa zgomot rebel?

Merg eu, merge ea, Unde stau eu, hodinește ea.

Poți să fugi de ea, prea bine, Ea tot vine după tine. S-o prinzi e cu neputință, Căci nu e ființă.

Când soarele e-n amiază, Se scurtează; Când soarele asfințește, Se lungește.

Cine trece gârla Și nu face valuri?

Pe apă merge, Nu se stropește; Prin trestie trece, Și nu lărmuiește.

Ce șade în apă Și nu se udă?

Poți să fugi de ea Prea bine, Că tot vine După tine.

Merg eu, merge și ea; Unde stau eu, hodinește și ea.

Ce trece prin vamă Și nu se bagă-n seamă?

Urlă fără surlă, Umblă fără umbră.